Rigiditatea la schiuri

22 January 2007, by alexosu

Rigiditatea nu are conotatii negative si nici erotico-hazlii cand vine vorba de schiuri. E una dintre cele mai importante caracteristici constructive, alaturi de radius, profil, latimea in talie si lungime. Nu voi intra in detalii foarte tehnologice, dar ridigitatea e influentata de materialele din care e facut schiul. In general, pentru rigiditate ridicata se adauga unul sau doua straturi de titan, pe langa miezul schiului care in general e din lemn.

Rigiditatea, sau flexul, pe scurt, e direct proportional cu duritatea zapezii. Adica pentru partii tari - rigiditate mare, pentru powder - rigiditate mica. Ideea e destul de simpla, si totul tine de cum se comporta schiul in viraj. Un schi moale, la viteza, pe o partie tare, va avea tendinta sa “fluture”, sau sa vibreze. Asta afecteaza controlul schiului si e foarte neplacut.

Schiurile de carve au un flex care nu prea variaza pe lungimea schiului. Spre deosebire de un schi care e facut sa ajunga si prin powder, care va avea varful si coada mult mai moi. Motivul e simplu. Un schi de powder si chiar si un all-mountain, trebuie sa scoata nasul din zapada, iar in momentul in care e indoit, partea mediana e (teoretic) ingropata in ceva centimetri de zapada. Un schi de carve trebuie sa sustina virajul pe o partie batuta, deci toata lungimea trebuie sa munceasca pentru asta. Cu cat vitezele sunt mai mari, cu atat mai rigid trebuie sa fie schiul.

In categoria schiurile de off-piste, exista schiuri mai soft, pentru powder sau pentru schiori medii, dar exista si schiuri foarte rigide, care nu sunt departe de un schi de GS mai lat. E cazul Zag H112, Dynastar Legend Pro Rider (Bogdan va poate spune multe pe tema asta), sau Stoeckli DP Pro. Pentru mai exemplificari, vedeti aici o serie de grafice cu mai multe modele din sezonul trecut, dar multe dintre ele sunt valabile si pentru cele de anul asta. O sa vedeti cum variaza flexul pe lungimea schiului, cum schiurile de parc au un flex aparent neregulata, samd.

Daca tot vorbim de flex si de schiuri de off-piste, e bine de precizat ca, asa cum exista reverse sidecut (extremitati mai inguste decat talia schiului), exista si schiuri no-camber sau chiar reverse-camber.

“Camber” se refera la curbura naturala pe care o face un schi cand e asezat pe o suprafata plana. Daca pui pe o masa un schi de slalom, de exemplu, vei observa ca e ridicat in zona mediana si sta numai pe varf si coada. Exista schiuri care in aceleasi conditii ar sta numai pe zona mediana, iar varful si coada ar sta in aer. Din nou, e vorba de schiuri ultra-dedicate pentru powder, si care cu greu pot fi schiate pe o partie standard. Un schi “no-camber” e plat cap-coada si e ceva mai versatil. Modele no-camber: Volkl Sumo, PM Gear Bro Model. Modele “reverse-camber”: K2 HellBent, Salomon The Rocker.

Publicat in: Schi by alexosu

Comentezi?? Comenteaza!!

10 Raspunsuri la “Rigiditatea la schiuri”

Dual camber : derdelus.ro on 14 February 2008 5:40 pm

[...] Prima data cand am vazut pozele am crezut ca au pus hamuri schiurilor. Pentru cine nu stie, primele snowboarduri era “manevrate” printr-un fel de hamuri. Si am zis ca e un fel de back to the roots :). Dar de fapt e alt treaba. Dispozitivul ala face ca schiul sa aiba camber normal sau invers (mai multa teorie aici). [...]
Anonim on 25 December 2008 5:29 pm

Frumos articol ;-)
anonim on 8 January 2009 2:52 pm

Frumos articol.

Intrebarea mea este ce reglaje facem la legaturi.
imi place sa merg destul de agresiv, sar, ma intorc in aer ,nu-mi reusesrte tot deauna aterizarea.
Daca fac reglajele foarte rigide nu-mi sar skiurile totdeauna in caz contrar imi sar prea repede si atunci cad mai rau.
Am leg Salomon Z10 pe Salomon Teneigty 161.
Am 170 / 65 kg
alexosu on 8 January 2009 3:12 pm

Man, la legaturi nu m-as baga. E treaba fina. Eu mi le-am tot modificat pe ale mele pana cand am ajuns intr-un punct in care sunt multumit. Dar nu as recomanda chestia asta nimanui.
In mod normal, legaturile tale ar trebui sa fie reglate in jur de DIN 7. Dar cred ca ar fi mai bine sa vorbesti cu un tehnician de incredere.
Poate ne ajuta Bubulu cu un sfat?
kiru on 8 January 2009 5:23 pm

@alexosu
Daca tot am citit si articolul asta, ma intereseaza parerea ta vis-a-vis de Volkl Grizzly si Tigershark. Am citit si articolul tau despre testul cu Tigershark, si totusi, intre cele doua nu stiu ce sa aleg. Pe de o parte nu cred ca am nivel de Grizzly si in plus probabil ca nu o sa ma dau mult off-piste si atunci as inclina pentru Tigershark, pe de alta parte diferenta de pret intre cele doua nu este prea mare si parca Grizzly promite mai mult, fiind si mai lat. Si inca o intrebare, chiar crezi ca tehnologia dezvoltata de Volkl cu ajustarea flexibilitatii este de efect (isi face treaba asa cum ar trebui) sau e mai bine sa astept un an doi pina o pun la punct si sa ma indrept catre niste schiuri mai “pamintene”?

Dragos
alexosu on 8 January 2009 5:31 pm

Man, mie mi-a placut foarte mult Tigershark. Grizzly e un schi pe care vreau sa il incerc cand oi avea ocazia, pentru ca pare o ustensila interesanta.
Tehnologia Powerswitch functioneaza… intr-un fel. Adica eu am vazut o schimbare in comportamentul schiului, dar nu majora. Dar la Tigershark exista doar 2 pozitii. La Grizzly vreo 4, ceea ce mi se pare un pic exagerat. Mi-e greu sa cred ca un schior obisnuit va sesiza diferente notabile. Nu m-am dat, nu am incercat, e doar scepticism.
Totusi, o chestie e de retinut: ambele sunt schiuri grele, care cer si tehnica si fizic. Pe bune. Tigershark pe partie merge uns, mai ales daca il lasi sa alerge, dar in offpiste ai mult de munca. Unii schiori apreciaza asta :).
AlezuJK on 8 January 2009 5:56 pm

O mica lamurire! Rididitate exista de 2 feluri: torsionala si flexul general longitudinal! Metalul are treaba doar cu cea torsionala si cu facutul skiurilor in general mai putin nervoase! in general metalul se lipeste de restul de matriale din ski cu un strat subtire de cauciuc!

Pentru un flex mai rigid se adauga carbon si fibra de sticla!

In ultimii ani schiurile au devenit mai flexibile fix din cauza ca metalul a permis ca la viteze mari sa nu faca ca niste spaghete! dar le poti forta usor in viraje mult mai stranse decat e radiusul nativ!
decamberul din bot face ca initierea/si micsorarea virajului sa fie mai usoara

Apropo in anii 80 Volant/si altii a experimentat cu metalul dar au avut severe probleme de calitate! Schiul se delamina in primele viraje!
De vre-o 5 ani baietii au rezolvat problema adeziuni foliei de metal la restul de materiale!
Oricum e cea mai mare evolutie de la carve incoace si merge mana in mana cu camberul si radiusul variabil!
kiru on 8 January 2009 6:06 pm

Pe site scrie ca amandoua au Powerswitch cu 3 pozitii, power, dynamic si cruise…
kiru on 8 January 2009 6:19 pm

Din ce imi dau eu seama, si corectati-ma daca gresesc, sistemul powerswitch actioneaza asupra rigiditatii/flexibilitatii longitudinale si mai putin asupra celei torsionale. Practic sistemul consta in 2 betisoare de fibra de carbon incastrate longitudinal in ski si care pot fi tensionate cu ajutorul switch-ului. Oricum pare o tehnologie interesanta, insa nu stiu si daca va fi de perspectiva sau daca este practica intradevar.

Dragos
alexosu on 8 January 2009 8:15 pm

@AlezuJK
Ai dreptate. Articolul este despre rigiditatea longitudinala. Care e influentata de fibra de sticla si carbon. Foarte corect.

@kiru
Am facut o confuzie. Tigershark-ul de anul trecut avea doar doua pozitii pentru Switch. Anul asta vad ca sunt 3, ca si la Grizzly.
Tehnologia asta, daca simti diferenta, e ok. Nu cred ca se va schimba prea curand. Poate va creste numarul de pozitii ale switch-ului :). Functioneaza exact cum ai spus - doua canale longitudinale prin care trece un fir de carbon care este tensionat prin niste arcuri. Care arcuri sunt controlate de switch.