Been there, Done that, Got a t-shirt
May 17, 2007
HA! Am stiut ca se poate! Scopul a fost atins. Dupa cum ziceam in stanga si-n dreapta, ideea pentru acest Malin a fost sa ajung in primii 10. Am ajuns al 9lea din 22. La anul, daca o sa mai existe iarna, tinta va fi primii 5. Si ma voi baza, in continuare, pe timp.
LE: Timpul din 2005 a fost de 15min 28sec. Anul asta am scos 9min 41 sec. Cred ca traseul a fost ceva mai scurt, dar nu cu mult, in sensul ca acum 2 ani s-a mers si pe canionul pe care acum l-am coborat pe picioare.
Inca ceva imagini. O galerie mai completa cu multe poze foarte bune gasiti aici. Si aici (multumesc Laur pentru poze!)
2 imagini, imediat dupa start. Aici am schiat cel mai bine.
Pe masura ce ma apropiam de final, imi era din ce in ce mai greu sa ma tin pe picioare. Cred ca imaginea asta e pe portiunea mediana, cand inca rezistam.
Cam asa s-a facut evacuarea pe ultima saritoare spre Hornul de Pamant. Mult mai greu decat pe schiuri, dupa cum spuneam.
PS. Amicul Bogdan a ajuns pe locul 8, datorita unei coborari mult mai spectaculoase. Probabil ca ar fi fost si mai bine clasat daca nu ar fi cazut.
PPS. Domnul care ne-a reprezentat la olimpiada la Torino a ajuns pe 4. Way to go, champ!
Malin - imagine oficiala
May 16, 2007
Da, am ajuns pe net. Skill-urile mele inegalabile mi-au facilitat publicarea unei poze aici. Astept acum virarea banilor in cont $-).
Bode Miller nu se dezminte
May 15, 2007
A parasit echipa SUA. Va continua sa participe la competitii independent. Cred ca cei de la Head nu sunt foarte fericiti cu decizia asta. Pe de alta parte era demult evident ca lui Bode nu ii plac regulile impuse de o echipa cu antrenori samd. Mai mult, a declarat in mai multe randuri ca nu ii fac bine ca atlet. Asa ca fiecare e de capul lui.
La nivel de public si fani nu se va simti mare diferenta. Deplasarile, antrenamentele si programul general si le va facesingur, iar federatia de ski il va introduce in curse.
Miller, a three-time Olympian and member of the U.S. Alpine team for 11 years, said in an e-mailed statement sent by his agent, Lowell Taub, that he rejected “non-negotiable terms” offered by the U.S. Ski and Snowboard Association that would govern him “differently and more onerously than his teammates.”
“I do not believe I can excel and perform at the level I demand of myself under the guidelines the U.S. Ski Team has presented,” Miller said. “I will continue to ski as an American under the U.S. flag and am proud to do so.”
Mai multe aici.
Malin 2007
May 13, 2007
Iarna asta s-a incheiat oficial pentru mine. Ca si in 2005 si 2006, consider terminat sezonul de schi - deci iarna, dupa ce am fost la Malin.
Ce s-a intamplat anul asta? A fost mult mai bine ca anul trecut, asta e sigur. A fost soare, cald, nici urma de vant, lume nu foarte multa, dar majoritatea buni sau foarte buni. A fost si domnul care a reprezentat Romania la olimpiada de la Torino.
Zapada nu a fost foarte multa - zona de plecare a fost foarte fragmentata de stanci dezgolite. Ceea ce acum 2 ani era o caldare care se putea schia, acum am avut o zona de hornuri si stanci pe care mai bine le evitai. Partea buna a fost ca, surprinzator, au lipsit pietrele si micile crevase pe traseu. O grija in minus, deci. Am ales o trasa pe care unii au coborat-o drept si le-a iesit, dar multi au cazut. Unele cazaturi au parut extrem de urate, dar din fericire nimeni nu a patit nimic.
Dupa toate cele vazute pana sa imi vina randul, recunosc cu mana pe inima ca mi-au tremurat putin picioarele la plecare. Din cauza de emotii. La sosire imi tremurau mult mai rau, din cauza de oboseala. Am coborat cat mai safe dar mult mai tare decat datile trecute. Habar n-am ce timp/punctaj am scos, dar am incercat sa ma dau cat mai bine fara sa cad.
Sosirea a fost desupra saritorii de dinainte de Hornul de Pamant. Coborarea pe picioare a fost mult mai grea si ma solicitanta decat cea pe schiuri. Iar drumul pana in Busteni, ca de obicei, parea sa nu se mai termine.
Masa, felicitarile si dansul s-au tinut la Gura Diham. Nu am fost, nu stiu ce s-a intamplat, nu stiu cine a castigat gloria si respectul celorlalti.
Inchei cu minusul major. Dupa cum vorbeam cu Bogdan, problema cu concursul asta e ca majoritatea dintre noi sutem iesiti din forma. Nu am mai schiat de aproape 1 luna si s-a simtit din plin. Am cazut o singura data, din cauza ca nu am mai putut sa ma ridic la iesirea din viraj. Iar cand am trecut linia de sosire mi-au trebuit 3-5 minute sa ma ridic si inca vreo 10 sa mi se potoleasca carceii si tremurul picioarelor.
In afara de asta, great contest! Ne vedem la anul.
Si acum imagini (voi mai primi o serie de poze in care apar si eu; pana atunci asta e tot).
Platoul cu vedere spre Caraiman, Jepi etc
Toata lumea merge in acelasi loc.
Fiecare dintre rideri si-a calculat cat de bine a putut trasa. A mea este ce de la palcul de oameni de sus pe culoarul cel stramt dintre stanci. A mers! Nu am fost prea original, insa. A fost destulde aglomerat pe acolo, asa ca m-am dat pe o zapada muncita, cu multi colti de piatra in zona de intrare in horn, acolo unde o parte dintre rideri au coborat mai mult in derapaj. Senzatia a fost, insa, unica si a meritat toata oboseala macar si numai pentru hornul asta.