Clasificarea vailor in abruptul Bucegi
17 December 2008, by bubulu
In primavara asta am fost in La Grave unde am avut mari dificultati in a aprecia traseele in lipsa unor termeni de comparatie cu zonele natale. Cum probabil stiti, in Romania nu exista o clasificare de nici un fel a culoarelor care s-au schiat de-a alungul timpului. In Franta am studiat clasificarile Blachère, Traynard, Labande si Shahshahani (Toponeige) atit teoretic cit si direct pe teren.
Am la activ poate peste 1500 de zile de ski pe vai in cele mai diverse conditii. Ma consider deci in masura sa fac o clasificare cat de cat pertinenta a principalelor culoare schiabile din Bucegi. Nu cred inca ca este infailibila (da, nu este). Este doar o schita care cu siguranta va suferi imbunatatiri si adaugiri.
Asadar, am luat in calcul metoda Toponeige (Shahshahani). Ea cuprinde cateva subclasificari:
Clasificarea “pentru coborare”, clasificare de ansamblu.
Cuprinde 5 grade de la 1 la 5; pana la gradul 5 avem trei subdiviziuni ex: 4.1, 4.2, 4.3. La gradul 5 sint 6 subdiviziuni: 5.1,5.2,…5.6.
- Ski 1 : nivelul de baza. Panta nu depaseste 30°, pasajele cu padure sunt largi, diferenta de nivel sub 800m.
- Ski 2: nu avem dificultati tehnice particulare, panta de 35° maxim, diferenta de nivel poate fi peste 800m.
- Ski 3: nivelul de debut pentru ski-alpinism, acest nivel e caracterizat de existenta unor pasaje tehnice, zone lungi cu panta constanta peste 35°; pot exista scurte pasaje de 40°/45.
- Ski 4: de la acest nivel putem vorbi de culoare si “pente raide”, panta constanta de 40° cu scurte pasaje de 50° .
- Ski 5: panta constanta de 45°/50°, cu pasaje semnificative de 50° si peste.
Clasificarea punctuala pe pasaje
- S1: panta sub 25°.
- S2: panta 25°-30°
- S3: panta pana la 35°
- S4: panta pana la 45°, pasaj cu panta de 40° constanta.
- S5: panta de la 45° pana la 50°, panta constanta de 45°.
- S6: panta de la 50° pana la 55°, panta constanta de 50°.
- S7: panta de la 55° pana la 60° ,panta constanta de 55°.
Clasificarea dupa gradul de expunere
- Expo 1 (E 1): Nu avem obstacole importante, panta este in jur de 25 grade, sau scurte pante de peste 50 grade care se termina cu panta mica 25-30 de grade. Nu sunt probleme in caz de cadere pe zapada moale, pot aparea probleme in caz de cadere pe zapada tare.
- Expo 2 (E 2): Zone cu stanci care bareaza, culoare lejere, risc de lovire important in caz de cadere.
- Expo 3 (E 3) : Risc de cadere peste pereti, saritori, etc. Riscul de lovire de pereti nu este imediat; in caz de cadere moarte probabila.
- Expo 4 (E 4) : Risc de cadere peste pereti, saritori etc. Riscul de lovire de pereti este imediat, moarte sigura.
Clasificarea dupa calitatea zapezii
Trebuie luat in considerare duritatea zapezii care poate fi un factor care sa mareasca dificultatea unui culoar (una e sa schiezi pe firn un culoar de 50 de grade si cu totul alta dificultate este sa cobori acelasi culoar pe gheata).
Mai jos un tabel de corespondenta intre calitatea zapezii si dificultatea parcurgerii lui:
Clasificarea vailor
The Last Unicorn movie *Cotatiile pe pasaje (S) au fost stabilite pe baza masuratorilor executate cu clinometru.
Comentezi?? Comenteaza!!
42 Raspunsuri la “Clasificarea vailor in abruptul Bucegi”
Ai citit articolul si ai o opinie... o intrebare... o injuratura? Orice ar fi, poti folosi formularul de mai jos.
Un artcol extraordinar si poate de mult asteptat de catre toti cei care bantuim pe aici.
Bravo Bubulu si multumim
Multumim si respecte !!!
Mersi mult bubulu! Mai curpinzator si mur-an gura decat toate aburelile de p net! 10x man>:D<
Si Carpul? Unde e Carpul? :)).
Bubulu, respect! Cred ca asta e unul dintre cele mai cool articole aparute pe derdelus.ro.
E X C E L E N T!
Excelente informatii, felicitari !
Odata expusa partea teoretica, definitiile si simbolurile, cred ca nu ramane decat sa completam impreuna ‘Catalogul vailor schiabile din Romania’ cu Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang, Calimani etc
Carpul - mă refer la faţa mare- panta de 30 de grade cu o bucatica scurta de 35 de grade.Măsurat de mine cu clinometrul in condiţii de zapada nivelată. Daca vreţi asta inseamna per ansamblu nivel 1.2 cu pasaje de nivel S1-S2. Expo 1 .
Treaba cu carpul e asa mai mult de comparaţie si pentru statistica :)
Excelenta initiativa si un articol foarte informativ.
Bubulu, poate adaugi si niste schite sau foto’s cu traseele evidentiate, asa cum ai avut in filmuletul cu Blidul Uriasilor?
Multumim
Da. Ar fi interesant de catalogat si culoarele din alti munţi. Dar treaba facută serios pantele măsurate cu clinometru ca să nu existe dubii si interpreţări.
@bubulu & dannic:
eu am niste track-uri gps cu scorusi, galbinele, malin, pripon si morar cred… din asta se poate scoate si un profil… unele le-am publicat chiar si pe aici:
http://www.derdelus.ro/2007/05/08/despre-malin-zapada-si-gps/
http://www.derdelus.ro/2008/04/24/valea-priponului-sau-vara-la-schi/
http://www.derdelus.ro/2008/04/29/schi-alpinism-pe-malin-scorus-si-galbinele/
ps: sa stiti ca derdelusul asta are un search foarte valabil. folositi cu incredere.
ps2: pai herr bubulu, hai s-o punem de-o lucrare de doctorat… tu cu clasificarile, eu cu profilele si le dam peste nas la tot salvamontu si toata jandarmeria :D
si mai este o chestie misto la profilele astea gps: poti sublinia/identifica pe ele (atit pe profil cit si pe track) zonele cu expunere mare, pasaje periculoase, etc… deh, tehnologia dracu…
sau iti dau naibii un gps si in 2 sapt rezolvi toate vaile… :P
ABSOLUT SEN - ZA- TIO -NAL!!!
BRAVO de n ori!!
Se poate rezolva cu trackurile de gps. Dar probabil mai la primăvară cand se vor schia toate vaile. Ok putem încerca sa facem ceva mai detaliat pentru o informare generală nu ca să dăm in cap nimănui :).gps am de la Dinutu. Dar e un garmin mai vechi e ok pe platou dar nu prea e ok pe vai înguste. Un vista HCX sau ceva asemănător ca tehnologie ar fi mai bun. Acum O sa vedem mai la primăvară. Sa trăim pana atunci.
Oricum rostul la treaba asta e ca odata ajuns afară si ai in cap sa te dai pe cine ştie ce culoar e bine sa iti stii nivelul prin comparaţie cu ce ai coborât acasa. Dar sa fie ceva cuantificabil . Nu poveşti. Pe 45 de grade cu zapada tare sau gheata de iarna de obicei povestile nu se termină ca in fraţii Grim ci mai degrabă ca in nuvelele lui Edgar Allan Poe.
Ca in Stephen King :)).
@bubulu:
glumeam neneaca… alora de la meteo ar trebui insa sa le-o aratam, huh? ca poate le-o folosi profilul ala de panta la estimari, huh? ;)
toata admiratia pentru acest articol!
Stephen King…daca vrei ::))..desi nu l-am citit pe tatucu ,,horor,, :) da nici cu Pym nu mie rusine ..daca citesc 2 -3 pagini de la sfarsit..nu ma simt prea relaxat :)
erata ,,nu imi este rusine,, :)
Super tare Bubu!!!
@ bubulu
Sa inteleg ca pe dincolo la intrarea in anumite culoare schiabile exista vreun panou de avertizare cu clasificarea respectivului culoar? ….si daca da oare pe cand si la noi asa ceva?
Oricum inca o data multumiri pentru articolul tau. Cu ceva vreme in urma imi puneam intrebari legate de coborarea pe o anumita vale. Am schiat fara probleme pe Alba, Malin si Pripon si ma intrebam daca m-as descurca pe Costila. Acum datorita acestui articol parca mi s-a luat un voal de pe ochi si s-a facut dintr-o data lumina. Probabil a compara Malinul cu Costila e ca si cum as compara Bradul cu Kanzelul. ( ma refer aici la panta si nu la diferenta de nivel , lungime , expunere etc)
multumesc , Bubulu!..si pt sfaturile date la telefon !
Calugarul intra aici?
Bravo mah! Excelenta informatie!
@bogdan:
afara nu exista nicio atentionare si niciun panou… e treaba ta sa te informezi… dif este ca la ei sint documentate toate asta, exista carti, siteuri, forumuri. exista si la noi un inceput… :P
Scurt, clar, cuprinzator… Bravo…
pot sa-ti dau un VistaHCX cu harta topo, eventual mai corectam si harata.
1. Intre Mălin si Costila e diferenţa mare. Intre 35 grade si 45 grade trecerea e mult mai dură decat intre 25 si 35 grade. Deasemeni după 45grade e mare diferenţa intre 48grade si 50grade.Cand vorbesc de pantă mă refer la panta medie si pe distante mari. Una e sa cobori 10m de pantă de 45 grade si alta înseamnă 500m de pantă de 45grade.Pe zăpadă tare Costila e o treabă destul de dificilă si riscantă mult ,mult mai dificilă decât Mălinul. Acum înainte de Costila e mai ok sa încerci o valea Caraiman.
2. Călugărul nu ştiu ce înclinaţie are. Dar nu cred ca e mare diferenţa ca pantă faţa de carp :)
3.Pentru Saşa (Noel). Păi rămâne sa iei gps cand o sa băgăm ceva vai si un vin de Cricova in weekend :) . Da nu poti vorbi pe la moscova sa ne facă si nouă niste poze de alea frumoase din sateliti aia şmecheri :)?
Bravo Bubulescu. Buna treaba!!
Acuma nu mai ai emotii cand nu stii pe unde te dai?? ha,ha,ha
Salutare!
este nemaipomenit de binevenita clasificarea .
o sugestie ar fii adaugarea la clasificarea de expunere si a riscului caderii de zapada. sunt unele vai si hornuri descrise aici care aun grad mai amre de risc de avalansa.
multumesc articol
si scuze pentru ortografie
Cred ca este cel mai util articol
Problema mea in freeride n-a fost in evaluarea a traseelor ,am invatat pe propria mea piele ca una e o panta de 45 de grade pe la 3000-4000 de metrii altitudine ,si alta e aceiasi inclinatie la 1700-2000 m altitudine. -Ma refer la stabilitatea zapezii . La noi e mult mai periculos din punctul asta de vedere. Ca sa nu mai vorbesc si de orientare vaii (sud ,nord)
Cele mai mari probleme pe care le-am avut afara au fost crevasele acoperite , In 2002 un partener de al meu de antrenament de la snowboard din lotul Australiei CLINTON WILTON a murit intr-o crevasa in Austria .(Clinton era un sportiv talentat ,la 19 ani era in primii 20 din lume )
In 2007 am fost aproape sa sfarsesc si eu ,intr-o zona in care nu parea nimic periculos
1. Emoţii am si pe 20 grade. :)
2. Nu prea poti sa dai un risc de avalansa pe zone . Sunt pante care in anumiţi ani sunt safe iar in alti ani sunt absolut criminale. Totul depinde de cum a cazut zapada in anul respectiv.
4.In alpi clima e meditereana umedă pe cand in bucegi clima e temperat continentala. In Bucegi vântul puternic face ca aproape toata iarna sa existe placi de vant . Iar avalanşele de placă sunt cele mai frecvente.
De aici si riscul de avalansa mai mare chiar daca zapada mult mai puţină .
Bubulu “.In alpi clima e meditereana umedă pe cand in bucegi clima e temperat continentala. In Bucegi vântul puternic face ca aproape toata iarna sa existe placi de vant . Iar avalanÅŸele de placă sunt cele mai frecvente.
De aici si riscul de avalansa mai mare chiar daca zapada mult mai puÅ£ină ”
E prima data cand aud asta dar suna foarte logic si confirma ce-am vazut pana acum ( si ce-am inghitit ca sa zic asa: zapada de Podragu in Feb 1990 :-)
Exact ! :)
Foarte interesanta si utila aceasta clasificare.
Felicitari pentru articol si multumiri pentru munca depusa.
vasile ciobanita
Excelent articolul, felicitari Bubulu !
Va ramane ca referinta multi ani de aici inainte pentru iubitorii zapezilor extreme si sper sa serveasca ca punct de plecare pentru clasificari similare si in alti munti din Romania.
Foarte bun articolul.
Pilonul 2 - Balea Cascada?
O sa urmeze intrebari de genul … Intercontinental - Bucuresti ? :))
ai vrut sa fi spiritual? nu prea ai reusit… bucurestene
Volo, adica Volodia Shahshahani, este un jurnalist francez, co-fondatorul cotidianului LIBERATION la începutul anilor 70. Nascut dintr-o mama frantuzoaica si un tata iranian, Volo a vazut lumina zilei la New York.
Timp de mai multe sezoane de schi a lucrat în domeniul salvarilor pe pârtiile domeniului schiabil de la Prapoutel 7 Laux, din masivul Belledonne, nu departe de Grenoble si Chambéry. Competenta sa în materie de zapada si avalanse, achzitionata în aceasta perioada, i-a permis sa-si scoata partenerii de tura prinsi într-o avalansa în octombrie 2003 la Eau d’Olle în masivul Oisans.
Dupa mai multe colbaorari la revistele MONTAGNES MAGAZINE si VERTICAL, Volo a înfiintat propria editura, VOLOPRESS, specializata în ghidurile de schi de tura si ski “extrem”. Editura situata la Grenoble, a scos pe piata de curând ultimele doua volume, MONT BLANC si CHABLAIS.
http://www.volopress.net