Arlberg - Ski Paradise

10 January 2011, by powdersolo

Unii dintre noi ne dorim ca atunci cand evadam la ski “p-afara” sa cautam partiile lungi si perfect preparate. Doar ca atunci cand unii schiaza incercand sa ocoleasca miile de schiori de pe partii si nemaistiind pe ce margine sa coboare pentru a evita taluzurile de zapada, altii se distreaza de minune schiind pe langa. Din fericire exista zone in care toata lumea gaseste ce viseaza. Una dintre ele este Arlberg. 

Localizare

Arlberg este o regiune muntoasa aflata in vestul Tirolului, la granita dintre landurile Tirol si Voralberg (Austria). Este renumita printre schiorii din toate colturile lumii ca fiind un paradis al freeride-ului, unic in Austria. Unii sustin ca in aceasta zona, mai exact in localitatea St. Christoph s-ar fi “nascut” schiul alpin.

Acces

  • cu avion- cel mai apropiat aeroport Innsbruck, apoi transfer cu masina inchiriata ori tren
  • masina personala- de la vama Bors (Oradea) aprox. 1200 km
  • tren – varianta foarte avantajasa fiind nevoie de un singur schimb, la Viena, fara timp de asteptare (Bucuresti N- Wien W. + Wien W.-Basel) ; St. Anton am Arlberg se afla pe traseul principal al liniei ferate- din gara pana la cabluri se fac aprox. 5 minute! (mai multe informatii pe www.infofer.ro, www.oebb.at)

Cazare

De departe, cea mai cunoscuta statiune din zona este St. Anton am Arlberg. Exista o multitudine de hoteluri de 4 si 5 stele, luxul fiind aici la el acasa. Exista totusi si metode mai accesibila de cazare, pensiunile private ce ofera cazare si mic dejun. Preturile la pensiuni variaza intre 25 eur/pers/noapte si 90/eur/pers noapte (in camera dubla) in functie de perioada aleasa si distanta fata de centrul statiunii.

Posibilitati de cazare gasiti si in zona Lech Zuers (desi cei care isi permit sa se cazeze pe acolo cel mai probabil nu se incadreaza in categoria de cititori ai acestui articol), zona Kloesterle–Langen, Flirsch Petnneu (www.stantonamarlberg.com, www.lech-zuers.at, www.kloesterle.com)

Statiuni

  • St. Anton am arlberg
  • St. Christoph
  • Zuers
  • Lech
  • Zug
  • Oberlech
  • Stuben
  • Wald-Kloesterle (Sonnenkopf)

St. Anton am Arlberg- St. Chrstoph- Stuben

Aceste 3 resort-uri sunt interconectate prin instalatii de transport pe cablu. Zona skiabila este foarte vasta. In afara de partiile din zona Stuben, nu merita sa va irositi timpul pe partiile din aceasta zona. Este cea mai aglomerata. Partiile se transforma foarte rapid in piste de moguls, iar uneori aglomeratia poate fi de nesuportat.

Off-piste : in caz de vreme rea (ceata si ninsoare), cele mai bune zone de dat sunt Rendl si Kappal (in zona, schiatul prin padure este interzis, amenzile ajungand pana la 5000 euro- e pe bune) . In caz de vreme buna si zapada stabila, versantii Galzig, Schindller, Albona ofera niste linii foarte atractive.

Zuers- Zug- Lech- Oberlech

Lech si Zuers sunt doua dintre cele mai cochete si luxoase statiuni de bun gust care le-am vazut pana acum; hoteluri luxoase, masini luxoase, restaurante de lux, magazine de firma etc.

Si aceste resort-uri sunt interconectate si acopera un domeniu schiabil foarte mare si foarte salbatic, as putea spune. Datorita altitudinii mai mari si lipsei padurilor, nu recomand sa veniti in zona pe vreme proasta (ceata, ninsoare) -in special Zuers! Skiatul pe partii difera foarte mult fata de zona descrisa mai sus. Partiile sunt mai late, mult mai lungi, si ajung in zone cu peisaje absolut coplesitoare. Daca doriti sa schiati pe partii amenajate, acesta este locul ideal.

Exista chiar si o tura celebra numita Der Weisse Ring, accesibila cu ajutorul instalatilor mecanizate, ce poarta schiorul pe versantii tuturor acestor mici statiuni; merita sa o parcurgeti macar o data! In opinia mea zona Lech-Oberlech nu exceleaza pe partea de ski offpiste (sau nu am descoperit eu locurile interesante); totusi puteti gasi linii neatinse si la 2 zile dupa ultima ninsoare pe versantul ce uneste Lech de Zug- se poate schia si in conditii de vreme proasta, existand foarte multe puncte de reper (jnepeni, brazi).

Zuers reprezinta un mic paradis al schiatului offpiste pe ambii versanti ai sai (unul scaldat in soare si altul permanent in umbra). Ramane la latitudinea imaginatiei voastre sa va alegegti linia; posibilitatile in aceasta zona sunt nenumarate… probabil cele mai multe.

Wald- Kloesterle (Sonnenkopf)

As putea spune, in proportie de 90%, cel mai tare loc din Arlberg din toate punctele de vedere. O statiune mai putin cunoscuta, putin mediatizata, si extrem de putin frecventata. Este freeride hotspot-ul zonei! In parcare, in timpul saptamanii, vei vedea maxim 15-20 masinini (cu ale angajatilor cu tot). Multi ocolesc acest loc datorita faptului ca este mediatizat ca statiune exclusiv pentru familii si copii… Nu e chiar asa!

Partiile sunt, in general (80%) foarte accesibile (un loc ideal pentru a face primele viraje) si foarte bine intretinute. In weekend si vacante e destul de aglomerat (pe partii); in special copii veititi in tabere sau insotiti de parinti. Treaba sta altfel cand iesim in afara zonei amenajate.

In caz de vreme rea, e locul ideal; se poate schia prin padure pe sub traseul telegondolei principale pe nenumarate linii (si aici schiatul prin padure e interzis, insa, ‘autoritatile’ mai ‘inchid ochii’, zona fiind renumita pentru schiatul printre brazi). Pe vreme buna, golul alpin ofera sute de linii pentru toate nivelurile de schiori de offpiste. Avantajul zonei este ca si la 3-4 zile dupa ultima ninsoare inca mai poti gasi linii neatinse accesibile cu instalatii mecanizate fara a trebui sa mergi pe jos, lucru care rar poate fi intalnit in resort-urile de pe teritoriul Austriei.

Cateva ‘hot spots’

Niciodata nu poti spune ca cunosti o zona. Tot timpul vei descoperi ceva nou. Oricand poti afla ceva nou. In urma cu ceva ani am venit prima oara la Arlberg atras de un pliant gasit in tren, in timp ce calatoream spre Elvetia. Am studiat un pic zona; era diferit fata de orice gaseai prin Austria. Am incercat o data- am fost coplesit… Si am tot continuat. Degeaba m-as apuca acum sa descriu anumite coborari folosind pietre si brazi ca puncte de reper, terenul difera de la o zi la alta. Zona e mare si e bine sa o luati incet. Nu poti cunoaste o zona in una sau doua iesiri.

A cauta hotspot-urile inseamna de multe ori a cobori in necunoscut, a parasi complet versantii cu instalatii mecanizate, inseamna a merge pe jos cu echipamentul in spate, inseamna un minim bagaj de cunostinte in alpinism, o cunoastere perfecta a starii zapezii, un echipament perfect si confortabil, o conditie fizica buna si doza de nebunie care te face sa cobori dincolo de semnnele si marcajele care te anunta si te sfatuiesc sa nu o faci.

Am sa enumar mai jos cateva din cele mai indragite coborari din zona (astea nu vor fi niciodata aglomerate si veti gasi zapada neatinsa si la mai multe zile dupa ultimele ninsori). Unele le-am parcurs, unele urmeaza… Vi le ofer asa cum le-am descoperit sau cum mi-au fost si mie oferite. Ramane la latitudinea voastra sa decideti daca mergeti in zonele astea singuri sau daca aveti nevoie de un ghid. Fiti siguri ca vremea este perfecta, zapada stabila si riscul de avalansa redus.

  1. St. Anton a. A.- versant Rendl - urcati cu Riffelbahn 2 si coborati pe versantul opus celui cu partiile si instalatiile (HinterRendl)
  2. St. Anton a. A - versant Valluga - urcati cu telecabina Valluga 1; de aici sunt doua posibilitati: daca sunteti insotit de ghid autorizat urcati si cu telecabina Valluga 2 iar daca sunteti fara va trebui sa o luati la picior pana pe varful Vallluga; se coboara spre Zuers (Off the back of Valluga)
  3. Stuben- de la cabana Albonagrat se coboara fata N a muntelui, destul de freceventat (Albona North Face)
  4. Stuben- de la cabana Albonagrat o varianta mult spre stanga; se ajunge in Langen am Arlberg
  5. Sonnenkopf- de la captul telescaunului Glattingrat se coboara pe versantul opus celui cu partiile si instalatiile; se ajunge in Kloesterle
  6. Zuers: majoritatea rutelor intereante de aici au ca puncte de pornire statiile finale ale telescaunului Madloch Joch respectiv a cabinei Trittkopfbahn si presupun si scurte hike-uri.

De ajutor va poate fi publicatia Arlberg Off Piste, un ghid interesnat ce contine fotografii explicite cu zonele descrise; poate fi gasit la Info center sau pe la magazinele de profil la pretul de 30 euro. Atentie insa: ghidul nu reprezinta un substitut al cunoasterii terenului!

Nu va aventurati daca nu cunoasteti zona!!!!!!!

Nu uitati

  • Schiatul prin padure e interzis si amenda e usturatoare
  • Nu iesiti in afara partiilor fara echipament adecvat: avalanche transciever, sonda, lopata (regiunea dispune si de dispozitiv de cautare tip Recco)
  • Daca va aventurati in ture in ‘necunoscut’ nu plecati fara o geaca de puf, un termos cu ceai, folie de supravetuire, ceva energizante, o lampa frontala si un piolet usor.
  • La casele de bilete se pot face asigurari contra unei sume ce variaza intre 15 si 30 euro (in functie de numarul de zile) pentru heli rescue; daca sunteti mari aventuriei, merita!
  • In absolut toate magazinele (si la alimentari, cred) exista de vanzre seturi compuse din rucsac, transciever, sonda si lopata la preturi ce nu depsesc 300 euro; avalansele sunt foarte frecvente in zona si nu merita sa riscati.

“Facts” sau (in romaneste) Stiati ca…

  • St. Anton am Arlberg , Lech, Zuers fac parte din concernul Best of the Alps alaturi de alte 10 statiuni
  • Din aceasta zona (mai exact Lech) provin renumitii clapari Strolz, pe care oricine doreste ii poate cmanda si in 2 zile ii poate avea pentru aprox. 600 euro
  • In St. Anton a. A., pe versantul Kappal, se gaseste celebra partie de cupa mondiala Kandahar (dspre care am mai scris aici)
  • Cei care nu dispuneti de echipament corespunzator schiatului in afara partiilor, va puteti bucura de ceva asemanator si anume Skiroute; acestea sunt trasee de ski in afara partiilor, corespunzator marcate, in zone controlate de avalansa (exista aprox 180 km de skiroutes pe toata intinderea domeniului Arlberg)
  • In toate magazinele veti gasi schiuri de freeride (toate brand-urile, toate modelele, toate dimensiunile, toate preturile); intrebati de modele din anii trecuti si incepeti o negociere la sange; veti fi surprinsi la ce pret (sub 50% din pretul afisat) puteti achizitiona niste schuri noi, doar pentru ca au un an vechime pe raft

Apres ski/ night life

Ati nimerit unde trebuie. Daca sunteti fani distractie si viata de noapte, St. Anton am Arlberg este locul ideal. O statiune frecventata mai ales de tineri (suedezi, americani, rusi etc), dispune de zeci de localuri apres ski si nenumarate baruri si cluburi de noapte.

Pentru relaxare puteti vizita Arlberg Wellnes Center (piscina outdoor si indoor cu apa termala, sauna, masaj bla bla) sau Petnneu Aqua Park.

Daca schiatul nu v-a obosit destul, puteti da o tura la sala de escalda Arl.Rock.

Snowpark

1. St. Anton a. A., versant Rendl
2. Lech a. A. zona telescaun Schlegelkopf 1.

Cam asta ar fi de spus despre Arlberg, pe scurt. Restul ramane sa fie explorat in continuare!

DISCLAIMER: toate randurile de mai sus au caracter informativ si se raporteaza subiectivitatii; schiatul in afara partiilor este un sport extrem- voi decideti daca sunteti capabili sau nu sa paracticati forma asta de sport; nu imi asum absolut nici un fel de raspundere daca va accidentati sau muriti folosindu-va sub orice forma de informatiile prezentate aici, incercand sa schiati muntii !

  • TwitThis
  • Google
  • Facebook
  • LinkedIn
  • MySpace
  • E-mail this story to a friend!
  • Print this article!
Publicat in: Alpi, Austria, Statiuni  by powdersolo

Comentezi?? Comenteaza!!

9 Raspunsuri la “Arlberg - Ski Paradise”

  1. alexosu on 10 January 2011 6:20 pm

    Thanx Radu. Foarte misto articolul, iar pozele sunt rupere.
    Ca om care am fost in zona acum ceva ani, mi-e clar ca am motive serioase sa mai incerc inca o descindere la un moment dat :).

    Si o completare: St Anton are 2 partii numite Kandahar - Galzig si Kapall. Nu foarte departe una de cealalta.

  2. Radu Solo on 10 January 2011 9:14 pm

    cu multa placere!
    referitor la Kandahar -”uri”: doar una e “vero” ;)

  3. mihai on 11 January 2011 8:31 am

    Felicitari Radu, excelent articol!

    Sambata sunt si eu in St Anton si sper sa dau un ochi pe Sonnenkopf, dupa ce am citit. Multumiri!

  4. cosmin on 11 January 2011 1:25 pm

    mi-a placut si mie coborarea inspre zug: ditamai valea cu cativa schiori pe ea. cred ca era un ski-route acolo. pacat ca la momentul respectiv eram mai incepator (decat sunt acum) :)))) si coborarea a fost cam chinuita.

  5. Eugen on 12 January 2011 9:42 am

    Excelent articolul , dar si pozele :))
    E genul de articol care te face sa te bucuri ca apartii unei astfel de comunitati cum e derdelushul si ai acces la acest gen de info .. Am fost in zona in urma cu 4-5ani si mi-a placut mult, dar la vremea aceea nu-mi puneam problema de a iesi de pe partie.. m-as intoarce insa, pt o noua perspectiva :)) Multumiri , Radu !

  6. Tibi on 12 January 2011 10:53 am

    Bun articolul si poze faine
    O alta varianta de off piste foarte lunga si foarte misto, este sa urci la Kappal apoi in dreapta dai la picior (daca esti boarder:)) vreo 10 min, si intrii intr-o vale larga…..care se termina cu un canion foarte ingust 5-6m latime, dupa canion intrii in padure si dai mai departe pana intrii in partia de saniute (verde galben) , si vei ajunge intre nasserein si St. Jakob.
    Atentie insa la ce zice si Radu, amenzi si pericolele de avalanse, nu va aventurati ne echipati.

  7. Radu Solo on 12 January 2011 1:08 pm

    merci de aprecieri!

  8. Radu Solo on 12 January 2011 1:14 pm

    @tibi- merci de completare ;)

  9. Vlad on 12 January 2011 10:53 pm

    Ha ha! bun articolul. M-a bucurat prezentarea ta care vine sa mai indrume lumea si spre locurile de top ale Austriei nu tot abrutizantele Zell am Zee si Kaprun. Buna treaba ai facut! Super!
    Ski voua tuturor.

    PS
    Vreau sa va lamuresc un pic cu privire la Kandahar.
    Ce-i cu Kandahar asta?
    Nu mai stiu cum il chema pe acel englez ce a fost facut cavaler de rege sau regina si a primit titlul de Lord de Kandahar pentru fapte de arme prin ceea ce este acum Afganistan. A fost o batalie mare la Kandahar unde englezii au invins pe rusi parca.
    Dar acest Lord Kandahar, era si amator mare de ski. Tineti cont ca vb de a doua jumate a sec XIX!!!!!
    mai tarziu, un alt englez, Lunn, mare skior, cam acu’ o suta de ani a facut o competitie de ski alpin, mai exact de “race” pe care a numit-o cursa Kandahar in onoarea Lordului Kandahar care era si sef al clublui alpin englez si pe care Lunn il avea drept erou si model in viata. Lunn insa, a avut acesta idee pe care noi o luam acum drept o chestie firesca dar care nu era “inventata” atunci: competitia la ski.
    A facut in Elvetia prima competitie numita Cupa Kandahar.
    Mai tarziu, Lunn s-a imprietenit cu un austriac din St Anton (nu mai stiu cum il cheama) si a organizat mai multe editii ale Cupei Kandahar care de aici au castigat notorietate. Si de atunci, partii de concurs mai poarta si numele asta, cateodata.
    In ziua de azi sunt multe kandaharuri si pot zice ca, cel mai cel e la Garmisch-Partenkirchen. Aia e o partie ca nimeni alta fara ca sa zic de Kapall ca nu e misto.
    Cam asta ar fi in trei vorbe istoria Kandaharului.
    Si stiti asta de acum, amintiti-va sa NU mancati zapada galbena!

Ai citit articolul si ai o opinie... o intrebare... o injuratura? Orice ar fi, poti folosi formularul de mai jos.




Spam protection by WP Captcha-Free