Snowboarding ca “raison d’être”

Pentru snowboarderii profesioniști, filmele despre snowboarding în care participă sunt un criteriu de evaluare a statutului lor. Filmele cu sau despre snowboaderi au devenit din ce în ce mai sofisticate, de la The Art of Flight încoace, dar ceea ce face cu adevărat un film bun nu este numărul de tricks sau de snowboaderi faimoși din film cât felul în care naratorul, personajul central, reușește să transmită pasiunea aceea pentru snowboarding care îl determină să își pună viața în pericol, doar pentru a face snowboarding, lucrul acela pentru care restul lumii îl numește nebun. Mă refer în special la acei snowboaderi profesioniști care au renunțat la competiții și siguranța parcului pentru a cuceri munții, sau cum sunt numiți de comunitatea snowborderilor Big Mountain Riders. Ultimul trend în materie de snowboarding, care atrage profesioniștii care nu (mai) sunt interesați de faimă, freeridingul sau big mountain ridingul aduce și cele mai tari segmente video de snowboarding posibile, fără a avea secvențele spectaculoase cu elicoptere și camere sofisticate de filmat, focusul fiind doar pe munte și snowboarding.

Xavier de Le Rue, Big Mountain Rider of the Year în 2010, considerat de lumea snowboardingului a fi unul dintre cei mai buni Big Mountain rideri în prezent, reușește să transmită emoții și o viziune personală asupra snowboardingului și locului pe care îl ocupă în viața lui prin filmele lui, neprezentând decât secvențe spectaculoase de snowboarding și imagini ideale cu munții europeni. Ceea ce m-a impresionat în mod special la filmele lui este faptul că se centrează mai mult pe partea spirituală a snowboardingului, pe ceea ce simt snowboaderii când se dau pe cele mai periculoase pante posibile și explică destul de de coerent pasiunea lor pentru acest sport. Pasiune care îi pune în situații extreme de periculoase dar nu îi oprește din a încerca să găsească “linia perfectă”, cum zice chiar el: “It’s like you’re trying to snowboard down, with a gun at your head, and somebody’s holding it and you don’t know if they’re gonna shoot or not” (This Is My Winter).  Avem așadar o idee despre ce înseamnă de fapt să te dai pe Big Mountains, de cât efort și câtă dedicare este nevoie pentru a face un astfel de film și a ieși întreg la finalul lui.

În încheiere, fraza de mai jos exprimă cel mai bine pasiunea lui Xavier de Le Rue pentru acest sport, sau stil de viață cum prefer să îl numesc, pentru că snowboardingul nu este doar un sport, fiind o adevarată confesiune, prin care explică simplu concepțiile lui de viață și de ce snowboardingul este un adevărat raison d’être pentru el: “Every time it’s the same: the battle between the good and bad voice, every time the same fight between my brain and my feelings, and every time I have that precious certainty that snowboarding is my reason to live.” (White Noise)

This is My Winter, 2011 (cu Mathieu Crepel  si Andreas Fransson):

White Noise, 2012 (Victor de Le Rue, Samuel Anthamatten, Johan Jonsson):