A venit și momentul ăla în care vorbim despre lucruri mai domestice. Pun un pic în paranteze schiurile lungi, văile abrupte, powderul mare. Cum e să te dai cu un copil în spate? Voi vorbi cum a funcționat în cazul nostru și sunt foarte curios cum e la voi, părinții care vă luați copiluții cu voi pe pârtie.

Prima și prima dată am schiat cu Zoe sezonul trecut, la sfârșit de aprilie, când avea 7 luni și ceva. Am făcut o coborâre în Valea Dorului, cu ea în carrier. Nici pe gheața cea mai albastră nu m-am dat cu mai multă grijă decât atunci. Și nu e ceva ce aș recomanda, de fapt.

Un an mai târziu, am trecut la lucruri mai serioase. Respectiv un rucsac specializat. Am ales Deuter Kid Comfort Air, dar nu sunt convins că a fost cea mai bună alegere, chiar dacă la momentul respectiv m-am documentat destul de mult. Am văzut copii care stau mai bine decât Zoe în Vaude Shuttle. Nu e chiar grav, cu ceva ajustări atente, până la urmă și Deuter-ul se face util. Rucsacul ăsta e doar un element din puzzle. Partea bună e că îl vei putea folosi și vara, la mersul pe munte, de exemplu. Nu vreau să intru foarte mult în detalii, pentru că nu cred că un review al rucsacului e tocmai relevant. Mi se pare că sunt diferențe foarte mari între copiii de vârsta asta când vine vorba de dimensiuni, poziții, etc.

deuter kid comfort air

După rucsac ai nevoie de toate hainele de iarnă pe care le poartă în mod obișnuit, plus 2 lucruri esențiale: o căciulă care stă bine pe cap și nu e luată de vânt. Și, deci, care rezită bine la vânt și umezeală. Unii preferă casca și nu pot decât să fiu de acord cu ei. Cel mai probabil de iarna viitoare și Zoe va fi tot cu cască. Apoi sunt ochelarii de schi. Eu am zis că mergem direct la cei de schi, nu de soare, pentru că așa e mai ferită de vânt. Plus că ochelarii au și rol de fixare mai bună a căciulii. După ce am probat vreo 3-4 modele, am ales Anon Tracker. Sunt suficient de mici încât să nu îi acopere nasul și îi va purta destul de mult timp până îi vor rămâne mici.

anon tracker

Mijlocul de transport pe cablu ideal e gondola, în ideea că dai rucsacul jos dar nu scoți copilul din rucsac. Telescaunul necesită mai multă antenție, pentru că trebuie să ții foarte bine rucsacul. Sau teleschiul, dar asta înseamnă pârtii scurte și urcări lungi. Nici măcar unui copil mic nu îi place prea mult combinația asta. În Courmayeur nu a fost o problemă să stăm numai la gondole, în Sinaia a trebuit să facem echilibristică în telescaunul nou. În cel vechi mi se pare și mai complicat, așa că l-am evitat.

Apropo de telescaunul nou din Sinaia: oamenii se vor înghesui și se vor băga în față indiferent că ai în spate un copil sau o bombă artizanală, sunt sigur. Cred că tentația e prea mare. Dar să revenim.

Încerc să mă asigur că nu va ajunge să urască ieșirile la zăpadă. Așa că am ales mereu zile cu soare și relativ calde. După 2-3 ture am făcut pauze de joacă. Asta dacă nu a adormit în timpul coborârii, caz în care i-am tot dat la deal și la vale. Am ținut ieșirile destul de scurte 3-4 ore cu totul. În rucsac în loc de transceiver, sondă și lopată, acum am scutece, apă plată, batoane de fructe uscate, banane și ceva jucării. Până acum pare să meargă destul de bine.

Cam asta ar fi. Sunt foarte curios cum e la voi.